Mit sau realitate : sirene 1

Sirena este o fiinţă fabuloasă, din mitologia greacă, cu aspect de femeie, cu picioare şi aripi de pasăre, mai târziu cu coadă de peşte, care, prin cântecele ei, ademenea pe corăbieri în locuri primejdioase, unde aceştia îşi găseau moartea. [1]
O legendă spunea că sirenele nu au voie decât la vârsta de 18 ani să iasă la suprafaţa apei. Ele călăresc pe cai de mare.[necesită citare]
Prima menţiune documentară privind existenţa unor fiinţe jumătate peşte jumătate om, numite sirene, este în Odiseea lui Homer. Sirenele erau de obicei trei la număr, jumătate femei, jumătate păsări (sau peşti). Aveau voci minunate şi prin cântecul lor, atrăgeau marinarii, care, pentru a le auzi cât mai de-aproape, ajungeau să-şi sfărâme corăbiile de stânci. Ulise ar fi păţit la fel, dar, povăţuit de vrăjitoarea Circe, s-a legat de catargul corăbiei, iar tovarăşii lui şi-au astupat urechiile cu ceară pentru a nu mai auzi cântecul sirenelor.
[modifică]Note

^